|
---|
CAPIOLUL V.2
|
Institutiile ComuneiBisericile |
Bisericile ComuneiIntroducere |
Biserica Satului Săgeata |
Biserica Satului Găvănești |
Biserica Satului Dâmbroca |
---|---|---|---|---|
Biserica SatuluiBordușani |
G.- BISERICA SATULUI BANIȚA
1.- ISTORIC
„Biserica a fost construită în 1927, pictura sa a fost refăcută de mai multe ori, ultima dată restaurându-se în 1983, beneficiind de penelul inspirat și de talentul lui Gheorghe Albu.
În 2002 s-a consolidat și refăcut clopotnița,
-
Biserica este realizată în stil bizantin, are 3 turle, din care una centrală și celelalte două pe naos.
-
Parohia dispune de o casă parohială, construită în timpul când aceasta era păstorită de părintele Emil Stanciu. A fost finalizată în timpul de când oficiază slujbele la Banița, părintele Georgian Alexandrescu.
-
Părintele Georgian Alexandrescu, absolvent al Institutului Teologic Târgoviște, promoția 2005, și-a luat masterul un an mai târziu, având ca lucrare de disertație o temă pe problematica „tainelor de inițiere″. A fost hirotonisit ca preot la această parohie în 2007. Este recunoscut atât în mediile ecleziastice, dar și printre tineri datorită hobby-ului său de a promova muzica, specializându-se în câteva instrumente.
-
Într-o confesiune făcută la începutul anului 2009, tânărul paroh a mărturisit că este extrem de mulțumit de condițiile de lucru întâlnite aici, având în grija duhovnicească 150 de familii, care reunesc 450-470 de enoriași.
-
La slujbele de duminică, precum și în sărbători, la biserică sunt nelipsite 30-40 de persoane, majoritatea în vârstă, iar în sărbătorile mai importante, participă 60-70 de enoriași.
-
Părintele Georgian Alexandrescu șe confesează: „Am întâlnit aici o tradiție locală interesantă, practicată numai în acest perimetru geografic. În Sâmbăta Mare, pentru cei de dincolo, oamenii împart ofrande pentru sufletul morților. În noaptea Învierii, localnicii împart, cu dărnicie, ofrande din nou pentru cei adormiți, dar aduc la slujbe și cocoși. Dacă aceste înaripate pun în valoare cântul specific, înseamnă că cei pentru care sătenii au împărțit au primit acest gest de aducere aminte. Din discuțiile purtate cu bătrânii, am reținut că de Bobotează, oamenii mergeau cu caii la apa Buzăului.″
-
Pentru a educa tineretul în spiritul credinței în Dumnezeu, a-i inocula principiile moralei creștin-ortodoxe, părintele Georgian predă religia la clase, dar făcea în 2009 și cursuri de catehizare, frecventate de 8 copii.
- Consiliul Parohial avea în 2009 următoarea componență: Ion Oprea, Iordache Bănică, Nicolae Marin, Paul Nica, Dragu Radu, Zaharia Nica, Luca Stoica,″ (Extras din „În căutarea unei noi șanse″ - Săgeata, de Victor Andreica și Florentin-Stelian Albu)
a.- Construcţia, ctitori şi restauratori
Conform Pisaniei şi proiectului de arhitect, actuala biserică a fost construită în anul 1927, prin strădania Pr. Dumitru Bârsan şi a sătenilor. Nu se cunosc ctitori care să fi contribuit substanțial la ridicarea bisericii şi nici la Proscomidiar nu se păstrează vreun pomelnic al acestora. Acest lucru ne face să credem că biserica a fost ridicată printr-un efort comun al sătenilor.
În anii 80, ai veacului XX pictura a fost refăcută. Pictorul care a executat pictura în tehnica ulei a fost Albu Gheorghe, iar preotul care a coordonat aceasta lucrarea a fost Pr. Stanciu Florin.
Slujba de resimțire a fost făcuta în data de 27 martie 1988 de către un sobor de preoţi şi diaconi, condus de Preasfințitul Gherasim, arhiereu vicar al Episcopiei Buzăului şi Vrancei.
În anii următori, biserica a trecut prin ample lucrări de consolidare şi modernizare. Fiecare preot care a trecut pe la aceasta biserică şi-a lăsat amprenta, contribuind la aducerea la zi a întreg patrimoniului material bisericesc al acestei parohii. Putem aminti refacerea acoperișului bisericii, dotarea cu centrală termică, schimbarea tâmplăriei, consolidarea turlei centrale, construcţia clopotniţei, a casei parohiale, a magaziilor pentru uzul gospodăresc şi refacerea împrejmuirilor, atât la biserică, cât şi la cimitir.
b.- Hramul, importanţa alegerii lui, data sărbătoririi lui
Hramul Parohiei Baniţa este Praznicul „Bunei Vestiri” – 25 martie. Este o sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria. Biserica a rânduit ca de acest praznic să fie dezlegare la peşte. Alegerea acestei sărbători ca hram cred că a fost influențată şi de faptul că biserica din Săgeata are acelaşi ocrotitor spiritual.
|
|
Catapeteasma bisericii |
Icoana hramului – de pe catapeteasmă |
c.- Baza materială a bisericii
Biserica din Baniţa este situată în mijlocul satului pe un teren de 4000 mp. Patrimoniul material al Parohiei Baniţa este compus din clădirea bisericii, clopotniţă din zid cu etaj din lemn, ce adăpostește un singur clopot, casa parohiala ce se cuprinde din trei camere, baie, bucătărie şi hol, camera centralei, magazia pentru lemne si alta pentru uz gospodăresc. Toate acestea sunt pe terenul menţionat mai sus.
Parohia mai deţine şi 5 ha teren arabil, 4 ha pe raza satului Baniţa, 1ha pe raza localităţii Poșta Câlnău.
Magazie Banița |
Casa parohială Banița |
d.- Istoricul slujirii bisericii
Primul preot despre care se păstrează informaţii şi cel care a construit biserica împreună cu sătenii este Pr. Dumitru Bârsan. Acesta s-a transferat ulterior în satul Beilic, de unde a ieşit la pensie. A fost înmormântat în cimitirul Parohiei Beilic.
Se mai păstrează însemnări, pe cărțile de cult, despre Pr. Vasile Dinu şi Pr. Popovici, care au activat în anii 40-60, dar nu avem informaţii concrete.
Informaţii certe avem despre următorii preoţi care, fie au suplinit, fie au activat ca preoţi parohi ai acestei biserici. Aceştia sunt:
-
Pr. Stanciu Florin – 1982-1992;
-
Pr. Stanciu Emil – 1992-2001;
-
Pr. Bădescu Dragoş – 2001-2004;
-
Pr. Miron Ionel – 2004 1septembrie-1 noiembrie;
-
Pr. Zaharia George – 2004-2007;
-
Pr. Alexandrescu Georgian – 2007-2011;
-
Pr. Niculescu Nicolae Andrei – 2011- prezent.
Cât priveşte poziţia de cântăreț bisericesc, singurul angajat al acestei parohii, care a şi ieşit la pensie din această postură, a fost domnul Dragu Marin, originar din satul Găvăneşti. Oamenii vorbesc despre el ca fiind un om harnic, dedicat meseriei sale şi cu mare dragoste faţă de Biserică. El este menţionat în înscrisul de pe Sfânta Evanghelie ca făcând parte din cei care au participat la resfinţirea din 27 martie 1988.
e.- Documente de patrimoniu.
Apostol 1869: Carte de cult ce cuprinde pasaje din Faptele
Apostolilor şi Epistolele Sfinților Apostoli
Icoane în frescă: Pictura actuală este în tehnica ulei. Am trimis poze cu mostre de pictură. Nu avem imagini sau porțiuni de pictură martori din care să ne dăm seama cum era pictura de dinainte de 1988.
|
|
Evanghelie |
Evanghelia folosită la sfințirea bisericii în 1989 |
Pisania
ACEST SFANT LOCAS DIN SATUL BANITA CU HRAMUL BUNA VESTIRE A FOST ZIDIT IN ANUL 1927 DE CATRE ENORIASI. IN ANUL 1983 S-A RESTAURAT PICTURA IN VREMEA PASTORIRII P.S. EPIFANIE NOROCEL PREOT FIIND STANCIU FLORIN, PICTURA FIIND EXECUTATA DE CATRE ALBU GHEORGHE.
RESFINTIREA A FOST FACUTA DE ... IN ANUL 198? ZIUA...
Apostol – carte de patrimoniu
|
2.- SLUJIREA PAROHIEI „BUNA VESTIRE”
BANIȚA - 2019
P.C. Pr. Nicolae Andrei NICULESCU Născut:
02.07.1987, în localit. Dumbrăveni, județul Vrancea
|
---|
Realizări și puncte de vedere:
Satul Baniţa în anul 2011 număra aproximativ 130 de familii, marea majoritate pensionari, foști agricultori. Îndeletnicirile de bază fiind creşterea animalelor şi grădinăritul. De-a lungul timpului, depopularea masivă, fenomen naţional, nu a ocolit nici acest mic sat, care acum în 2019 numără 150 de suflete.
De când păstoresc aceasta comunitate în calitate de preot paroh am reuşit împreună cu sătenii să aducem la zi şi să modernizăm biserica şi întreg patrimoniul eclezial.
Starea bisericii, cel puţin pe interior, nu era tocmai bună, existând pericolul ca bucăţi de tencuială să se desprindă şi să cadă. Odată cu acesta am decis să refacem şi fațada bisericii şi a clopotniţei. Am întocmit documentele necesare către serviciul tehnic al Arhiepiscopiei şi prin adresa nr.2627/13.07.2012 am primit aprobarea pentru demararea lucrărilor.
Turla centrala a bisericii, pe interior, a fost decapată până la nivelul lanţilor, au fost înlocuiți lanţii putreziți, s-a montat plasă rabiț şi apoi s-a tencuit. S-au schimbat geamurile care aveau rama din cornier de fier, favorizând infiltrarea apei şi fiind principala cauză a deteriorării turlei, cu tâmplărie PVC cu geam termopan. Tot cu această ocazie am montat doua electro-ventilatoare pentru aerisire şi evacuarea fumului de la lumânări.
Fațada bisericii avea unele probleme de structură dar în special problema era cea de ordin estetic. Am înlăturat porțiunile de tencuială neconforme, am refăcut aceste porțiuni, am îmbrăcat biserica cu polistiren, plasă de fibra de sticlă, adeziv, apoi var lavabil alb, în mai multe straturi. Fac precizarea că în urma placării cu polistiren arhitectura exterioară nu a fost modificată. A urmat apoi vopsirea paziei şi repictarea icoanei hramului de pe frontispiciul bisericii.
Clopotniţa a suferit câteva lucrări de cosmetizare. Etajul din lemn a fost reparat si înlocuite elementele din lemn putrezite. Au fost construite jaluzele din lemn pentru a bloca accesul păsărilor sub acoperişul acesteia. Au fost montate corpuri de iluminat exterior şi racordate la iluminatul public. Clopotniţa a fost văruită cu var lavabil alb şi elementele din lemn, vopsite.
Tot lângă biserică, în partea de Nord, se afla o construcţie improvizată ce adăpostea centrala termică. Aceasta construcţie era singura clădire anexă care deservea deopotrivă biserica şi casa parohială. Nu era suficientă pentru a adăposti lemnele necesare încălzirii bisericii şi casei parohiale. Aceasta construcţie nu corespundea nici din punct de vedere al legislației în vigoare privind prevenirea incendiilor.
Am construit, lipită de aceasta, o magazie care pe lângă deja existenta camera a centralei, mai are doua spatii suficient de mari: o magazie de lemne şi o magazie pentru uz gospodăresc.
Construcţia aceasta a fost executată pe fundaţie de beton armat, ziduri din blocuri de beton, colțuri şi centuri turnate cu ciment şi armătură, de asemenea, din fier beton. Acoperiș în două ape, pe structură de grinzi, acoperit cu tabla zincată.
O altă lucrare pe care am fost nevoiţi să o executăm este gardul din partea de Est, unde ne învecinăm cu sediul unei asociaţii agricole.
Casa parohială a fost şi ea supusă unor lucrări de modernizare, pentru că primii 4 ani am locuit în parohie. Când m-am mutat, am refăcut şi terminat finisajele interioare pe cheltuială proprie. Cu ajutorul Primăriei, am mai construit o sobă de teracotă. Aceste lucruri se întâmplau în octombrie 2011.
În 2013 am schimbat tâmplăria din lemn cu cea de tip PVC cu geam termopan, am izolat casa cu polistiren şi am construit o terasă cu gresie porțelanată.
În anii următori am refăcut gardurile şi am schimbat porțile de acces din lemn, cu unele metalice.
După ce am terminat aceste lucrări mai mari, am început să înfrumusețăm, după posibilitățile noastre, biserica. Acest proces de aducere la zi a dotării bisericii a început prin 2014. Primul lucru a fost sa înlocuim covoarele vechi şi inestetice, cu mochetă. Următorul pas a fost înlocuirea tuturor scaunelor vechi, de diferite forme şi dimensiuni, cu unele noi. Am înlocuit corpurile de iluminat care erau reprezentate de lustre, cu aplice şi candelabre bisericeşti. Am cumpărat candele noi. Am dotat Sfântul Altar cu tot ceea ce trebuie pentru a ne desfăşura activitatea în bună rânduială şi alte elemente de mobilier bisericesc necesare.
Toate investițiile care s-au făcut la această parohie amintite mai sus au fost realizate cu bani din afara parohiei, oameni de bine, pe care i-am contactat şi le-am cerut ajutorul. De asemenea, Primăria şi Consiliul local Săgeata ne-au oferit anumite ajutoare sub formă de materiale de construcţii. Donațiile enoriaşilor au fost minime, neexistând posibilitate materială.
Cu ocazia hramului bisericii, 25 martie – Buna Vestire, am organizat, în fiecare an, în mod special, această sărbătoare a bisericii şi a întregii comunități.
La Sfânta Liturghie am avut invitaţi preoţii din parohiile vecine, cântarea la strană a fost susţinută de elevi semi-nariști sau studenți teologi; au fost invitaţi şi au participat oficialități locale şi enoriaşi de prin parohiile învecinate.
În fiecare an, la sfârşit, am organizat o agapă frățească pentru toată lumea prezentă, ceea ce pană la venirea mea nu s-a mai întâmplat. Am făcut acestea pentru a revitaliza viaţa din parohie şi a atrage atenţia şi asupra acestui sat, pe care toata lumea l-a condamnat prin indiferență. În concluzie, ulițele acestui sat, cel mai mic din comuna Săgeata, poartă amintirea unor oameni simpli, fără prea multă şcoală dar cu multă dăruire pentru biserică.
CONSILIUL PAROHIAL BANIȚA
Vasile GeorgianCalasnicov |
Atanase Sandu |
Ion OanceaEpitrop |
Spirea Ionița |
---|---|---|---|
Dumitru Costache |
Florea Guță |
-
Vasile – Georgian Calasnicov - Consilier paracliser; Absolvent al Seminarului Teologic din Buzău; Student - Facultatea de teologie din București.
-
Atanase Sandu - Consilier, pensionar, susține cântările de la strană.
-
Ion Oancea - Epitropul bisericii, pensionar
-
Spirea Ioniță - Consilier și responsabil Pangar, pensionar.
-
Dumitru Costache – Consilier, pensionar.
-
Florea Guță – Consilier, pensionar.
-
Bănică Iordache - Consilier, pensionar- starea de sănătate precară îl împiedica să mai participe activ la viaţa parohiei.
Institutiile ComuneiBisericile |
Bisericile ComuneiIntroducere |
Biserica Satului Săgeata |
Biserica Satului Găvănești |
Biserica Satului Dâmbroca |
---|---|---|---|---|
Biserica SatuluiBordușani |