CAPIOLUL V
INSTITUȚIILE COMUNEI SĂGEATA
E.- BIBLIOTECA
E.- BIBLIOTECA
Începe să funcționeze din anii ’50 în casa lui Stelian Lungu, un contabil angajat în satul Cilibia, care avea să găzduiască de altfel și activitățile actualului cămin cultural al comunei. Dintre primii directori ai bibliotecii și căminului cultural Săgeata îi amintim pe Florea Constantin și Sandu Alexandru, cu precizarea că ulterior cele două instituții s-au mutat în curtea actualului dispensar veterinar din Săgeata iar apoi au trecut în administrarea completă a Primăriei Săgeata.
ASPECTE ALE ACTIVITĂȚII CULTURAL-EDUCATIVE
(din „În căutarea unei noi șanse –Săgeata″ de Victor Andreica și Florentin-Stelian Albu - 2010),
-
„În dosarul 64/1967 se menționa că „biblioteca, comunală, avea deja peste 8.000 de volume și 285 de cititori, în primul trimestru, iar pe întregul an erau planificați 1.250 de săteni, care să fie atrași la activitatea de lectură și se prevedea procurarea a încă 4.500 de cărți″
-
În anul reînființării județului, 1968, biblioteca, comunală avea, la centru, un fond de 3.231 de volume, 708 cititori, dar înființase 4 filiale la sate, precum și 3 filiale în unitățile agricole.
-
Gheorghe Tudor, în monografia finalizată în 19.11.1943, dar rămasă în stadiul de manuscris, arăta: un alt mijloc mai bun pentru cultura cetățenilor ar fi cetirea gazetelor. Sătenii sunt nevoiți să cumpere gazeta de la factorul poștal, dată fiind distanța mare de oraș.
-
Menționăm că intelectualii sunt abonați la 2-3 gazete. Singurele ocazii mai gustate de localnici sunt cercurile de simpatie ce se strâng în după-amiezile zilelor de iarnă, cu timp frumos și de sărbători, în așa-zisul centru al satului, sau la Banca Populară și, acolo, în prezența învățătorilor, care sunt foarte stimați, sunt puși la curent cu toate problemele de ordin economic, cultural, social etc″
-
După 1968 coordonarea muncii de educație la nivelul comunei a fost încredințată unor cadre didactice, cu pregătire corespunzătoare, care s-au dovedit buni activiști în domeniu, punând în valoare calitățile artistice ale locuitorilor.
-
Biblioteca comunală avea 3.000 de cărți și 600-700 de cititori, anual, din toate categoriile de vârstă. Erau filiale în toate satele și la toate instituțiile de învățământ, iar căminul cultural s-a impus ca un centru de la care radia spiritualitatea.
-
Din păcate, după 1990, activitatea bibliotecilor și a căminelor culturale nu mai este susținută prin fonduri guvernamentale sau de la Consiliul Județean. Este trist că nu se mai investește nici un ban în cultură, dispar tradiții, datini și obiceiuri.
-
Biblioteca mai își menține funcțiile, având un sediu modern, în clădirea primăriei, cu spațiu generos, fiind dotată cu rafturi corespunzătoare, care adăpostesc miile de volume din gestiune. După 1986, bibliotecari au fost: Alexandru Stancu și Didina Apostol.
-
Didina Apostol se menține pe post de aproape 3 decenii.
Este absolventă a Facultății de Biblioteconomie.
-
Este recunoscătoare primarului localității, care a investit în 1998, sume importante în reabilitarea bibliotecii și în dotarea ei cu mobilier adecvat, ceea ce creează condiții ideale pentru o activitate eficientă. În primele 6 luni ale anului 2009, se înregistrau 164 de utilizatori, care au citit peste 2000 de cărți, dintre aceștia 100 fiind elevi, 12 intelectuali, 8 pensionari, 12 muncitori și 26 din alte categorii. Fondul de carte al instituției a crescut în 2008 cu 190 volume, în valoare totală de 13.220.000 lei vechi, iar la începutul anului 2009, inventarul de carte a crescut cu încă 31 de volume în valoare de 3,9 mil lei vechi, sume asigurate de la nivelul Bibliotecii Județene „Vasile Voiculescu″, cât și de la bugetul primăriei locale.
-
Programele de activitate lunară prevăd acțiuni inițiate pentru unele categorii de cititori, printre care evocarea unor scriitori, cu prilejul zilelor de naștere, ori trecerea la eternitate (Vasile Voiculescu, Otilia Cazimir, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Nichita Stănescu), simpozioane dedicate zilelor de 1 și 22 Decembrie, de 1 și 8 martie, dar și întâlniri cu cititorii, prilej cu care se testează dorințele acestora, ce manifestări ar dori să onoreze.
Trăind în secolul tehnicii, fiind contemporani cu calculatorul și cu avantajele asigurate de acesta, suntem parte dintr-un proiect de țară, în care județul Buzău a recomandat 20 de biblioteci comunale. Proiectul a debutat în 2009, are genericul de Biblionet, programul său fiind conceput pe 5 ani și este menit să faciliteze accesul gratuit al cetățenilor la informare.
„Biblioteca este patria cuvintelor care au avut ceva de spus.” definiție de Octav Bibere
Mihaela NEACȘU (GHIŢĂ)
|
|
Născută: 08.06.1980, în orașul Cugir, județul Alba,
Părinții:
Neacșu Gheorghe – profesor,
Neacșu Anișoara – gestionar,
Căsătorită:
Cu Ghiță Costel – subofițer MAPN.
Studii:
1987-1995, Școala Generală,
1995-1999, Liceul Teoretic „Mihail Eminescu” Buzău,
1999-2002–Colegiul de Institutor, Universitatea București,
2002-2007 – Facultatea de Litere, București
Ocupații, funcţii:
1999-2014, profesor la Școala Generală Săgeata, Buzău,
2014 – prezent, bibliotecar în Compartimentul Cultură și Sport din cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului comunei Săgeata, judeţul Buzău.
Notă:
Din punctul meu de vedere, Biblioteca reprezintă un Templu al învățării.
|
|
|