DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ
J - ACTIVITATEA COMERCIALĂ
J.- ACTIVITATEA COMERCIALĂ
În Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzău, București, 1892, realizat de Basil Iorgulescu,
-
Singurul mijloc de trai al locuitorilor comunelor Găvănești și Săgeata era agricultura, cultivându-se: cereale, tutun, legume, viță de vie, pomi fructiferi, iar din furaje și pășunarea fânețelor și islazurilor, a apărut cea de a doua ocupație – creșterea animalelor. Vitele pășunau inclusiv pe suprafețele ocoalelor silvice, existente în 1892 în Dâmbroca, Găvănești și Săgeata.
-
Comerțul constă din desfacerea cerealelor la: Buzău, Cilibia, Făurei sau Brăila. Banii obținuți erau folosiți în procurarea unor articole de uz casnic sau, în vremurile mai vechi, se folosea barterul ca mijloc de negociere.
-
Șosele de comunicație nu existau..
-
Din Lucrarea lui Basil Iorgulescu se poate deduce că resursele şi situaţia economică sunt reduse în zonă. Se poate vorbi de stâne, fierărie, comerţ cu cereale, creşterea vitelor, cârciumi. Produsele care prisosesc sunt valorificate la târgul Drăgaica, care se desfăşoară, anual, în perioada 18–24 iunie. Era târg de vite, de cereale. Comerţul a fost aprobat de autorităţi după 1711, taxele de intrare în perimetrul său fiind percepute de Episcopie. Au existat şi excepţii: între 1802–1823, târgul nu s-a organizat în fiecare an, ba chiar şi-a schimbat în fiecare an locul de desfăşurare, atât în oraş, cât şi în Băneasca, moşie în Simileasca, unde s-a organizat activitatea Drăgaicei până în 1864. La târg veneau mereu aproape toţi locuitorii satelor: Scurteşti, Stănceşti, Băjani, Focşănei, Dâmbroca, Vadu Paşii, Gura Câlnăului, Ciocârlia.
-
Locuitorii se deplasau spre a-şi vinde produsele ori a-şi procura mărfuri industriale şi de alte utilităţi în gospodărie, la târgurile din Valea Teancului – Săpoca, ce avea loc săptămânal, ori în localitatea Carol I, unde târgul se desfăşura vinerea şi sâmbăta, în perioada septembrie – noiembrie. Alte târguri : Mizil (în Duminica Tomii, iar în luna iunie, săptămânal) şi Pogoanele (martie – aprilie)
În prezentarea făcută de Prefectul Constantin Tegăceanu în Monografia Buzăului, din 1943 rezultă:
-
Căi de acces: șoseaua Scurtești – Găvănești, pietruită, dar neasfaltată.
-
Începând cu 1921 se organizau licitații pentru arendarea celor 7 cârciumi din Săgeata, 3 din Dâmbroca și 7 din Găvănești.
-
În anii 1923 – 1928, proprietarii cazanelor de țuică cer aprobarea să fabrice băuturi alcoolice și pentru alte persoane, răspunzându-li-se: „suntem de acord cu acest lucru, dar sub supravegherea taxelor de către perceptor.
„Dosarul 1/1925, evidențiază intenția autorităților de a aduce în planul financiar al activităților orice sursă de venit, pentru stoparea activităților la „negru″. Astfel, printr-un proces verbal al unei comisii de la nivelul Prefecturii, se constată că locuitori riverani Buzăului, dar mai ales din satele comunelor Săgeata și Găvănești pescuiesc în râu și în balta Costeiu, și practică specula, eludând plata impozitelor aferente. Drept urmare Comisia stabilește prețuri unitare, iar în cazul depistării infracțiunilor de pescuit fără autorizație „recolta piscicolă se va confisca, respectivele cantități vor fi vândute și sumele obținute vor intra în trezoreria Prefecturii.″ (Extras din „În căutarea unei noi şanse - Săgeata”)
În Monografia comunei Găvănești din 1942 , de Dumitru T. Alexandru, se arată că:
-
Comerțul locuitorilor constă în vinderea cerealelor în Buzău, la gara Cilibia și la Brăila precum și a vitelor în bâlciurile care se țin în orașul Buzău, în Pogoanele și la Făurei. În comună comerțul se face, în principal, doar de 3 negustori, doi români și un turc, fiecare având băcănie și manufactură.
În perioada comunismului, înainte de colectivizare:
-
Încă din 1949, s-au pus cote obligatorii, înrobitoare, proprietarii de terenuri lucrând terenurile, iar toamna rămâneau aproape cu nimic.
-
La nivelul comunei Găvănești, în 1956, planul de colectare prevedea următoarele cantități de produse: grâu = 156.000 kg; porumb = 155.000 kg; floarea soarelui = 32.000 kg; carne de vită = 28.800 kg; carne de porc = 2.800 kg; lână = 1.192 kg; lapte de vacă = 29.420 litri; lapte de oaie = 6.390 litri.
-
În anul 1962, deşi producţia agricolă a fost satisfăcătoare, ţăranii colectivişti s-au ales cu foarte puţine bucate, întrucât dările către stat au fost foarte mari. Ţăranii s-au revoltat, considerând că au fost încălcate promisiunile făcute de autorităţi la înfiinţarea CAP-ului.
a.- ISTORIC
„Cele mai multe astfel de unități sunt magazinele. Acestea au purtat până la Revoluția din decembrie denumirile convenționale: „Magazin mixt”, „Bufet”, „Librărie”. După acel moment, odată cu extinderea inițiativei private, au apărut magazinele proprietate particulară, denumirea acestora având o anumită varietate. Majoritatea fiind Societăți comerciale sau Societăți cu răspundere limitată poartă în denumirea lor prescurtările acestora SC/SRL urmat de o denumire compozită. Această denumire poate proveni de la numele proprietarului, al copiilor, al localității etc.
Putem observa acest proces dacă urmărim denumirea câtorva astfel de unități comerciale din localitatea Dâmbroca. SC Miantiv SRL (aparținând Mioarei Usăr), SC MONTANA SRL (aparținând lui Vasile Bratosin), SC Andreea PETMIX SRL (aparținând lui Zamfir Petre).
Unul din magazinele localității Bordușani are următoarea denumire și firmă: SC Cosmin Gerodas SRL, Magazin Mixt, P. L. Bordușani. Convorbirea cu patronul magazinuluine-a oferit alchimia care a condus la denumirea respectivă. Cosmin reprezintă prenumele, de fapt „diminutivul în varianta familiară” al patronului, derivat din Constantin. Gerodas este un cuvânt creat prin asocierea primelor silabe ori litere din prenumele copiilor patronului, și a unor litere de legătură. Astfel Ge provine de la Georgiana, r provine de la Robert, o provine de la Oana, s provine de la Sorin, iar literele da care preced litera s sunt integrate pentru a conferi un anume sens fonetic cuvântului creat. Denumirea Magazin Mixt, este una convențională, desemnând natura unității comerciale respective. Literele P. L. reprezintă prescurtarea care desemnează statutul unității comerciale în discuție: Punct de lucru (patronul având un magazin și în localitatea vecină Dâmbroca).
Acest procedeu se întâlnește și în denumirea unităților similare din celelalte sate ale comunei. Exemplificăm prin magazinul C. F. Tudor din Săgeata, în denumirea căruia Tudor, reprezintă numele proprietarului magazinului. Un alt magazin se numește Amico Cafe Co SRL deoarece proprietarul acestuia este un băutor și iubitor al cafelei.
Un fenomen extins în numirea cotidiană/populară a magazinelor îl constituie denumirea acordată spontan de către săteni. Aceștia nu folosesc denumirea oficială a magazinelor, ci pe cea a numelui proprietarului sau a vânzătorului ori a poreclei acestuia. Spre exemplu, magazinul aflat în proprietatea lui Eugen Ciurea din Săgeata este desemnat prin folosirea poreclei acestuia, „La Caș”, ori prin utilizarea numelui soției acestuia care este vânzătoarea magazinului, „La Anca”.” (Prof. Univ. Dr. Ghe. Calcan)
„Ah! trebuie să prevezi totul în comerţ! Negustorul care nu se gândește la faliment e ca un general care crede că nu va fi niciodată înfrânt; e numai pe jumătate negustor.” Balzac
ACTIVITĂȚILE OCUPAȚIONALE DIN SĂGEATA
ACTIVITATEA COMERCIALĂ A SATULUI DÂMBROCA
Din perioada 1940 – 1990, se poate vorbi de câteva magazine:
|
|
Mihai Pandele – cârciumă
Neculai Albu (Tănase) – magazin mixt și cârciumă
Neculai Bratosin – afaceri comerciale și cârciumă
Ion R. Ion (Cosoroabă) - cârciumă
Vasile Pandele – magazin mixt, predominant dulciuri, de unde și porecla de Bombonaru
În timpul comunismului a funcționat Cooperativa de Consum, gestionată, pe diferite perioade, de:
Ion R. Ion (Cosoroabă),
Coman Preda (Benone)
Tănase Stroe (Pușcoi),
Petrache Oprea – achizitor,
|
„Trei ar fi de menţionat: Ion R. Ion (Cosoroabă), Coman
Preda (Benone) şi Stroe Tănase (al lui Gheorghe Puşcoi). Au mai activat, dar ca preşedinţi de cooperativă Săgeata: Dumitru Enache (al lui Pleașcă) şi Constantin Stănilă.” (Ion Nedelcu)
„Cumpărătorului îi trebuie o sută de ochi, vânzătorului niciunul.” citat din George Herbert
„Cine a spus că banii nu aduc fericirea înseamnă că nu a ştiut unde să meargă să facă cumpărături.” citat din Bo Derek
|
|
ACTIVITĂȚI OCUPAȚIONALE BORDUȘANI
ACTIVITATEA COMERCIALĂ DIN SATUL BEILIC
ANGE MACOS SRL – Anghel Eugen
MANION SIG SRL - Mania Jitaru Sava |
b.- UNITĂȚI COMERDIALE DIN COMUNA SĂGEATA
|
|
|
Magazinul mixt, al lui Vasile Bratosin |
|
MIANTIV COM – SRL |
„Mergem la angro-uri de cumpărăm alimente. E magazin mixt, cu de toate. Mergem pe preţuri mai mici şi avem vânzare mai mare, căci punem adausuri mici. Suntem în apropiere de şcoală şi de biserică. Prin urmare avem clienţi pe elevii şcolii şi oamenii care vin la biserică.
Avem avantaj că ne aflăm în mijlocul satului şi e vad bun. Noi suntem descendenţi ai lui Neculai Bratosin, din familia Stan Bratosin, zis Stan Munteanul, de origini de la Goideşti, din zona de munte.” (Doina Toader)
|
|
|
Magazin mixt – Petre Zamfir |
|
Magazin cu materiale de construcţii „PANDI TRANS CONSTRUCT - SRL” |
„Acesta e un magazin mixt şi are unele produse de bază necesare în gospodării.
Am pregătire de comerciant şi am lucrat doi ani în comerţ. Când posturile au fost restructurate, nu am avut ce face şi am trecut la deschiderea unei afaceri proprii în sat” (Petre Zamfir)
|
|
Magazin mixr – Săgeata
Ciurea Nicolae |
Magazin mixt – Bordușani
Oprea Florian |
MUNCA
Munca nu înseamnă efortul până la epuizare,
Obligație, nefericire, frustrare, anxietate, stres,
Nu trebuie să vină din nevoia ardentă de parale
Și nici din a creșterii de valoare, ca prim interes,
Nu trebuie să discrimineze și, nu este o sclavie,
Munca-i pentru a deveni, nu pentru a dobândi.
Să gândim cum a putut munca străbunilor să fie,
De-au lăsat „amarul‟ de valori! E greu a gândi?
Scopul muncii e să evoluezi, nu să dobândești,
Să lași lumea mai evoluată față de ce ai găsit,
Și nu să culegi roadele altora și să le risipești,
Să pui ceva-n loc, cu mai mult spor, ai gândit?
Mircea Iordache
|
|