|
---|
CAPITOLUL II
POPULAȚIA În Momografia Prefecturii din 1943, realizată sub conducerea prefectului Constantin Tegăceanu, sunt foarte puține date despre populația comunelor Săgeata, Găvănești și Scurtești (din care făcea parte satul Dâmbroca). Referitor la Găvănești se spune că în perioada 1923 – 1943, sporul natural al populației a fost de 26 suflete. Evoluţia populaţiei în satele comunei Găvănești Învățătorul Dumitru Z. Alexandru, a finalizat și el o monografie pe 1 dec. 1942, pentru comuna Găvănești, în care constată că „locuitorii sunt români de baștină. Este numai un străin, de origine turc, care se îndeletnicește cu activitatea comercială, având manufactură și băcănie, și care viețuiește în zonă de mai bine de 20 de ani.‟
|
Populația a fost numărată în anul 2011 la 4949 locuitori, după ce la recensământul anterior, în 2002, erau 5483 locuitori. Cauzele scăderii populației sunt cele bine-cunoscute, mai ales în zona rurală a țării, care produc îmbătrânirea populației: sporul natural negativ și emigrarea definitivă sau temporară pentru locuri de muncă, atât spre orașe (Buzău, Brașov, Brăila etc.), cât și spre alte țări europene: Spania, Italia, Portugalia, Regatul Unit.
|
---|
Apartenența etnică a locuitorilor comunei Săgeata este în proporție de 99,32% română, însă pentru 3,55% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Totuși, poate fi semnalată și etnia rromă. În trecut au existat și cetățeni de origine greacă, evreiască, poloneză. Există și concepția că satul Beilic ar fi fost o așezare turco-tătară, lucru pe care și toponimia, respectiv etimologia numelui localității ni-l poate sugera.
Evoluţia populaţiei în satele comunei Săgeata Majoritatea locuitorilor sunt de confesiune creștin-ortodoxă, cca 96,44%. Din nou, pentru mare parte din restul declaranților, nu se cunoaște confesiunea (3,53%).
|
Recensământul locuințelor și locuitorilor – 1992Recensământul locuințelor și locuitorilor – 2002 |
---|
Și comuna Săgeata ca, de altfel, toată țara se înscrie pe linia îmbătrânirii populației în mediul rural. |
Recensământul locuințelor și locuitorilor - 2011 |
---|
Câteva date privind demografia sunt edificatoare:
Speranța medie de viață:La femei – 77 – 79 de ani;La bărbați –73 – 75 de ani. |
„De când omul a ajuns specia dominantă pe Pământ,
|
---|
PATRIA
Patria este mediul politic, social și cultural
În care-și duce fiecare popor lupta și viața,
Este teritoriul locuit de un popor, locul natal,
Climat propice dezvoltării cuiva sau a ceva,
Patria nu-i pământul pe care trăim ca atare,
Ci-i pământul stropit cu sângele înaintașilor,
Patria-i un imaș de un verde crud, cu mioare,
Dar privind atent vedem ghimpii dușmanilor.
Cuvântul patrie vine de la latinescul „pater‟,
De unde se deduce că ea începe cu părinții.
Cinstiți-vă părinții printr-un frumos caracter,
Serviți patria cu muncă și cu sudoarea frunții!
Dragostea de patrie e cel mai nobil sentiment,
E dragostea de locul natal, de lumina credinței,
De limba maternă, cu sufletul ei în tine prezent,
De copilăria și de sărbătorile alături de ai tăi.
Gândind la cei ce-au plecat în cele patru zări,
Îi dojenim, dar să ne gândim și la sufletele lor,
Oare de ce-au plecat și ce mai fac de sărbători?
Pentr-un șfanț amăgitor, se sting oftând de dor.
Fiecare om are o patrie, restul sunt doar ţări,
Iar patria sunt toți oamenii din poporul nostru.
Dragostea de patrie ne dă întotdeauna fiori,
Veniți, voi autoexilați, veniți la leagănul vostru!
Dumnezeu a făcut oamenii, le-a dat pământ,
Și a împrejmuit locurile unde pot locui mereu,
Așa a alduit El țara, din lut, suflet și cuvânt.
Patria a fost și rămâne un dar de la Dumnezeu.
Patria-i zâmbetul, bucuria, faptele și dăruirea,
E dragostea de pace, dorința pentru mai bine,
Și este credința-n Hristos că ne dă mântuirea.
Doamne, ocrotește-ne patria, speranța-i în Tine!
Mircea Iordache
Descoperirea Geografică a Zonei |
---|